Copiii și adolescenții trăiesc intens. Emoțiile lor pot fi adesea greu de înțeles și de exprimat, iar uneori comportamentele devin singurul mod prin care cer ajutor. Fie că este vorba despre furie, retragere, anxietate, dificultăți la școală, conflicte frecvente sau tristețe, aceste semnale arată că ceva din interiorul lor are nevoie de atenție și sprijin.

Psihoterapia oferă acel spațiu sigur, empatic și lipsit de judecată în care copilul sau adolescentul poate începe să se cunoască mai bine, să înțeleagă ce simte și de ce, și să își dezvolte un mod mai echilibrat și sănătos de a se raporta la sine și la ceilalți.

Cum lucrez

În practica mea folosesc psihoterapia adleriană, o abordare care pune accent pe relații, încurajare și dezvoltarea personală armonioasă. Adler a fost printre primii psihologi care a înțeles că problemele de comportament ale copiilor nu sunt întâmplătoare, ci încercări de a răspunde la nevoi psihologice profunde.

Acestea sunt:

  • Conectare – Am nevoie să simt că aparțin, că sunt acceptat și iubit.
  • Capabilitate – Am nevoie să cred că pot.
  • Contare – Am nevoie să știu că ceea ce fac contează, că eu contez.
  • Curaj – Am nevoie să simt că pot face față vieții, chiar și când este greu.

În psihoterapie, îl sprijin pe copil sau adolescent să-și înțeleagă mai bine lumea interioară și să-și construiască un spaţiu în care se simte conectat, capabil, valoros și încrezător în propria putere de a face față provocărilor.

Cum se desfășoară şedinţele

Ședințele sunt adaptate în funcție de vârsta și nevoile copilului sau adolescentului. Pot include:

  • joc simbolic, desen, povești terapeutice sau art-terapie (pentru copii),
  • conversații structurate, reflecții personale și tehnici de autoreglare emoțională (pentru adolescenți),
  • activități creative sau interactive, menite să sprijine exprimarea emoțiilor și dezvoltarea personală.

De obicei, implic și părinții în proces, pentru a sprijini o comunicare mai sănătoasă în familie și pentru a crea un mediu de susținere coerent în afara cabinetului.

Când poate fi utilă psihoterapia

  • Dificultăți emoționale: anxietate, frici, tristețe, furie, atacuri de panică
  • Probleme de comportament sau adaptare
  • Dificultăți școlare sau sociale
  • Stimă de sine scăzută, perfecționism, neîncredere
  • Evenimente de viață dificile (divorțul părinților, pierderi, mutări etc.)
  • Dificultăți în relația cu părinții sau colegii
  • Nevoia de sprijin într-o etapă de tranziție (intrarea la grădiniță/școală, adolescență)

Fiecare copil merită să fie înțeles și încurajat

Psihoterapia nu este despre a „repara” copilul, ci despre a-l însoți cu blândețe și încredere, astfel încât să își descopere propriile resurse și să își dezvolte capacitatea de a face față provocărilor vieții.